Super echipamente pentru scafandrii de la Salvamont/Salvaspeo Bihor

Duminică, 26 iulie, Ştrandul Municipal a găzduit şi o echipă a Serviciului Judeţean Salvamont-Salvaspeo (SJSS). Băieţii au venit, precum cei de la Ambulanţă, la solicitarea ziarului Jurnal bihorean, pentru a se prezenta cetăţenilor şi în situaţii mai calme, dar la modul cel mai serios.
Trupa de la SJSS a fost coordonată de pe marginea bazinului mare cu apă rece de către vicepreşedintele executiv Adrian Marin. Zeci de curioşi s-au adunat în jurul bazinului pentru a vedea o demonstraţie care se anunţa foarte interesantă şi spectaculoasă: salvarea unei persoane, sub apă, cu ajutorul unui sistem de comunicaţie subacvatică. Între paranteze fie spus, a asemenea dotare a salvamontiştilor nu mai există în România, decât în judeţul Gorj! Încă o dovadă că SJSS Bihor este fruntaş în domeniu şi că cei care se ocupă de el sunt realmente interesaţi de buna sa funcţionare şi de operativitatea sa.
Una peste alta, Adi Marin a explicat că aportul de aces gen al scanfandrilor poate fi crucial în cazuri de accidente mai deosebite (ex.: inundarea unor spaţii publice subterane etc.). Cât despre aparatura modernă folosită, aceasta este un Ocean Reef M101A (mască full-face pentru scafandru), legat prin radio-emiţător de unitatea de exterior (M105 digital). Iar drăcovenia aia chiar funcţionează: coordonatorul operaţiunii de salvare comunică permanent cu scafandrul care are masca full-face. Şmecheria este ca cel din exterior să nu vorbească tare, ci numai cu o voce deosbit de joasă şi calmă pentru a nu spareg timpanele scafandrului aflat sub apă. Aparatura, spune vicepreşedintele executiv al SJSS, a fost cumpărată prin Programul Phare CBC, din bani europeni. După aproximativ 15 minute de “plimbat” sub apă şi “discutat” cu exteriorul prin aparatura Ocean Reef, cei trei scafandri salvatori (Nagy Ivan, Pinter Istvan şi Szabo Alexandru) aduc la suprafaţă “victima”, care nu este altcineva decât un alt salvamontist, Varabecz Csaba.
Pe lângă cei trei, SJSS mai beneficiază de priceperea a încă doi scafandri: Marius Florea şi Dorel Borodan. Precizare deloc neglijabilă: fiecare este calificat în domeniu ca şi ’search & rescue diver’ (scafandru de căutare-salvare). De asemenea, potrivit lui Adrian Marin, cel mai în vârstă dintre ei, Borodan, face parte din “prima generaţie de speologi-scafandri de la noi, ante 1989, vremurile glorioase de pionierat în speologia şi scufundarea speologică românească”.

Urmează şi o galerie foto de la simularea celor de la Salvamont/Salvaspeo Bihor.

Turci transfugi opriţi la Salonta

În data de 25 iulie, în urma unor acţiuni informativ-operative derulate de ofiţerii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, din care a rezultat că un grup de cetăţeni turci intenţiona să treacă ilegal frontiera de stat către Ungaria, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului PF Salonta – jud. Bihor au declanşat o acţiune specifică în zona de competenţă.
Comisarul-şef Dan Lazăr, purtătorul de cuvânt al IJPF Bihor, transmite că, într-o parcare din apropierea localităţii Avram Iancu, poliţiştii de frontieră au observat mai multe persoane care, dupa ce au coborat din două autoturisme, s-au ascuns în apropierea unui lan de floarea soarelui. Grupul, format din 8 persoane, a fost supravegheat în permanenţă de către poliţiştii de frontieră bihoreni, spre dimineaţă migranţii fiind prinşi în flagrant şi reţinuţi, la aproximativ 800 metri de graniţă, în timp ce încercau să ajungă în ţara vecină.
Cei in cauză au fost conduşi la sediul SPF Salonta pentru cercetări, iar din verificări a rezultat faptul că grupul era format din opt cetăţeni turci (7 bărbaţi şi o femeie) cu vârste cuprinse între 21 şi 40 ani, care au intrat legal în România, în cursul lunii iulie 2009. Potrivit cms-şef Dan Lazăr, cetăţenii turci au declarat că intenţionau să treacă ilegal în Ungaria cu scopul de a ajunge în Germania, pentru a-şi găsi un loc de muncă.
În prezent, cei opt migranţi sunt cercetaţi penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat, urmând a fi prezentaţi în faţa parchetului în vederea dispunerii măsurilor legale care se impun. Totodată, cercetările continuă în vederea identificării şi depistării persoanelor implicate în constituirea şi călăuzirea grupului.

Bani europeni pt. Centrul de Scleroză Multiplă din Oradea

Primăria Municipiului Oradea intenţionează să depună un proiect pentru a obţine finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Regional 2007 -2013, Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenţie 3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale. În acest sens se doreşte obţinerea finanţării nerambursabile pentru reabilitarea, modernizarea și extinderea Centrului de zi pentru persoane cu scleroză multiplă, situat pe strada Buzăului nr. 2 B, pentru ca printr-o mai bună echipare şi refacere a infrastructurii să fie asigurat un sprijin real pentru persoanele aflate în dificultate sau în situaţii de risc social. O condiţie necesară pentru a putea accesa fondurile nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Regional constă în dovedirea de către aplicant (Consiliul Local al municipiului Oradea) că are un partener care prestează servicii sociale acreditate. Această relaţie cu un furnizor de servicii sociale se va concretiza într-un Acord de parteneriat semnat de cele două părţi. În vederea selectării partenerului / partenerilor furnizori de servicii sociale pentru Centrul de zi pentru persoane cu scleroză multiplă, Primăria municipiului Oradea face public anunţul de selecţie.
Procesul se vrea unul transparent. Prin urmare, sunt invitate toate organizaţiile non-guvernamentale implicate în sfera socială să participe în vederea oferirii unor servicii sociale persoanelor cu scleroză multiplă din municipiul Oradea.
Eligibilitatea şi selecţia ofertelor se va face potrivit grilei de evaluare şi instrucţiunilor de depunere a ofertelor afişate pe site-ul Primăriei municipiului Oradea, www.oradea.ro.
Depunerea dosarelor de participare la selecţie se va face la sediul Primăriei Oradea, Piaţa Unirii nr. 1, camera 23, termenul limită fiind 29 iulie 2009, ora 11:00.
Mai multe informaţii, dar şi grila care va sta la baza selecţionării partenerilor, precum şi documentele suport şi structura planului de management pot fi găsite pe portalul Municipalităţii.

Fac ecologiştii ce nu face Primăria Oradea!

Arătam, pe la mijlocul lunii iunie, că pe malul drept al Crişului Repede, în aval de Podul Intelectualilor (cel de la Facultatea de Medicină) au apărut băncuţe, măsuţe şi coşuri de gunoi din lemn, zona devenind un adevărat spaţiu verde drăguţ şi întreţinut. Tot în acea postare, lăudam iniţiativa, care s-a dovedit a fi a Fundaţiei Ecotop şi care nu a necesitat investiţii impresionante, ci numai lemn, lac, şuruburi şi bunăvoinţă.
Între timp, locul este din ce în ce mai frecventat de oameni de diferite vârste. De câteva zile, am observat că în mica oază de pe malul râului care taie Oradea în două a mai apărut o atracţie şi anume una pentru copii: un leagăn şi o aşa numită “pânză” pe care copiii se pot urca pentru a-şi exersa aptitudinile de mici alpinişti. Din nou, nu este vorba despre nimic sofisticat, ci despre aceleaşi materiale simple. Şi, evident, de acelaşi interes şi bunvoinţă din partea ecologiştilor.
De altfel, într-o perioadă în care locurile de joacă publice, administrate de Primăria Oradea arată cum arată, părinţii nu pot decât să aplaude demersurile precum cele de pe malul drept al Crişului.
Mulţumesc, în numele părinţilor, pentru aceste idei şi acţiuni ale celor care le-au înfăptuit!

Bihorul nu mai scapă de nebunii de pe şosele

În intervalul 24 – 26 iulie, poliţiştii Serviciului Rutier au continuat acţiunile pe şoselele bihorene, pentru prevenirea evenimentelor rutiere, precum şi pentru conştientizarea conducătorilor auto cu privire la riscurile la care se expun şi îi expun pe ceilalţi participanţi la trafic prin nerespectarea regulilor de circulaţie.
Conform inspectorului Alina Dinu, purtător de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor, ca urmare a abaterilor constatate, au fost aplicate 362 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 55.440 lei. Totodată, au fost reţinute în vederea suspendării 20 de permise de conducere, constatate nouă infracţiuni şi 43 de tamponări. Peste 50% din sancţiunile aplicate la sfârşit de săptămână au fost pentru depăşirea limitelor legale de viteză.
Astfel, 236 de sancţiuni au fost aplicate pentru depăşirea limitelor legale de viteză, 27 de pietoni au fost sancţionaţi pentru traversări neregulamentare, 50 de sancţiuni au fost aplicate pentru nerespectarea prevederilor legale privind portul centurii de siguranţă, nouă pentru efectuarea unor manevre neregulamentare de depăşire, iar 70 pentru alte abateri de la regimul circulaţiei rutiere.

Copilul şi salvatorul…

Duminică, la Ştrandul Municipal, a fost un fel de Disneyland pentru copilaşul meu.
Dacă cei care ajung în lumea “adevărată” a desenelor animate se arată deosebit de emoţionaţi atunci când se întâlnesc faţă în faţă cu Pluto şi Mickey Mouse, aşa şi Ari (băieţelul meu). Doar că eu nu l-am putut duce la Disneyland, ci la ştrand, în ziua în care copilul a avut şansa să îi vadă de aproape pe câţiva dintre salvatorii despre care părinţii lui scriu des în articolele lor.
Uite aşa, am profitat de ocazie să-l fotografiez împreună cu unul dintre membrii echipei de scafandri de la Salvamont/Salvaspeo.
Pentru Ari, a fost o super experienţă.
De acum înainte se va uita cu alţi ochi la seriale gen “Salvatorii”.
Pentru cei care nu ştiţi, e pe Minimax…

Intervenţie a Ambulanţei la Ştrandul Municipal

Duminică, 26 iulie, distracţia clienţilor Ştrandului Municipal a fost întreruptă de sunetul strident al sirenei unei maşini de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă. Autovehiculul a venit de urgenţă pentru a proceda la resuscitarea unei…păpuşi. Altfel zis a unui manechin.
De fapt, echipajul de la Ambulanţa Oradea a venit la ştrand pentru a preda o lecţie de prim-ajutor, participând astfel la o acţiune organizată de RAPAS şi cotidianul Jurnal bihorean. De-a lungul mai multor săptămâni, Regia care administrează Ştrandul Municipal şi ziarul local au invitat o serie de instituţii cu competenţe în domeniul urgenţelor de diverse tipuri pentru a face tot felul de demonstraţii utile celor care îşi petrec timpul liber la ştrand.
În ultima duminică a lunii iulie (26 iulie), primii care au adunat lume în jurul lor au fost ambulanţierii. Dr. George Gălbineanu a fost “lectorul” momentului de salvare. “Pacientul” a fost o păpuşă din cauciuc, care a fost supusă la mai multe operaţiuni de prim-ajutor/resuscitare. În timp ce explica, medicul a fost asaltat de întrebări din partea celor curioşi. În cele din urmă, “victima” a fost salvată, atât echipajul de la Ambulanţă, cât şi clienţii ştrandului răsuflând uşuraţi.
Ideea este că oamenii de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă pot să facă cu succes manevrele respective şi în caz de intervenţie reală. Cea de duminică a fost doar o simulare.
Urmăriţi şi fotografiile de la eveniment, accesând pozele de mai jos.

Orădenii invitaţi la Ziua Imnului

Pentru miercuri, 29 iulie, Cancelaria Prefectului de Bihor anunţă sărbătorirea Zilei Imnului naţional al României. În acest sens, pe platoul din faţa Primăriei Oradea, va ave aloc un ceremonial, după următorul program:
- 9:00 – 9 :05: întâmpinarea oficialităţilor, prezentarea onorului, salutarea drapelului;
- 9:05 – 9:15: rugă şi închinare pentru poporul român;
- 9:15 – 9:17: alocuţiune de deschidere privind semnificaţia evenimentului;
- 9:17 – 9:30: alocuţiune privind simbolistica versurilor imnului naţional, scurt istoric;
- 9:30 – 9:45: spectacol cu tematică adecvată susţinut de Muzica Militară a Şcolii Agenţi Poliţie de Frontieră;
- 9:45 – 9:50: interpretarea de către asistenţă a imnului naţional al României;
- 9:50 – 9:55: defilarea detaşamentului de onoare.

Concertul Hiroshima revine în curtea Palatului Baroc!

În data de 6 august, orădenii sunt aşteptaţi să comemoreze 64 de ani de la lansarea de către americani a bombei atomice asupra oraşului japonez Hiroshima.
Clasica manifestare culturală îl are în centru pe fondatorul Rock Filarmonia Oradea, Florian Chelu. Ca în fiecare an, acesta, împreună cu o serie de muzicieni locali, va urca pe scenă pentru a interpreta melodii “revoluţionare” şi nu numai din repertoriile unor artişti precum John Lennon, Bob Dylan, Sting sau The Beatles.
Florian Chelu transmite că în cadrul concertului din 6 august 2009, vor evolua formaţiile Kim şi Talentum, dar şi următorii interpreţi: Alexandra & Alex, Gajaj Agnes, Balogh Brigitta, Călin Pop (de la Celelalte Cuvinte), Iuliana Chelu, David Bryan şi Alexandrina Chelu. Este posibil ca lista să se îmbogăţească.
Manifestarea culturală beneficiază de sprijinul Casei de Cultură a Municipiului, dar şi de cel al Muzeului Ţării Crişurilor.
De asemenea, este de remarcat că, după o pauză, concertul “Hiroshima – Give Peace a Chance” revine în locaţia în care s-a consacrat: curtea fostului sediu al Muzeului Ţării Crişurilor.
În acest an se împlinesc 64 de ani de la atacul nuclear american asupra Japoniei, acţiune militară care a dus la capitularea acesteia şi la sfârşitul efectiv al celui de-al II-lea Război Mondial.
Concertul “Hiroshima” va avea loc în seara de 6 august, de la ora 19:30.

*foto: aspect de la conceetul din 2008

L-am întâlnit pe Lukather, după o aşteptare de 19 ani… – partea 3

În jurul orei 20:30, apar muzicienii, iar publicul explodează! După Valentine, Weingart şi del Puerto, apare şi omul pentru care am mers cu toţii pe vapor: legenda vie a celebrelor studiouri din California. Apare Steve Lukather, salută fanii cu o faţă luminoasă şi zâmbitoare pe care se citeşte bucuria de fi din nou pe scenă şi ne promite “a great time”. Lucru de care am fost sigur!

Fără prea multe gesturi vedetistice, muzicianul ia în primire prima chitară pentru seara respectivă, face semnul convenit şi trupa sparge boxele cu primele riff-uri din “Drive a Crooked Road”. Incredibil ce bine sună piesa asta, scoasă de pe primul album solo al lui Luke, apărut în 1989. Apoi, băieţii bagă un fragment din “Twist The Knife” (de pe acelaşi disc), prilej pentru cei prezenţi să îşi amintească de multitudinea de nume grele care au contribuit, pe vremuri, la înregistrarea debutului solo al chitaristului de la Toto. Setlist-ul serii continuă cu “Ever Changing Times”, piesa de titlu a materialului discografic aflat în promovare. Excelentă melodie, redată aproape 1 la 1. Complimente muzicienilor, căci în afară de Weingart (şi Luke, evident!), niciunul dintre cei aflaţi pe scenă nu apare pe album.
Nu că vreau să mă auto-flatez, dar, uitându-mă în jur, observ că foarte mulţi dintre cei prezenţi dau din cap robotic, pe ritm, fără a savura din plin ceea ce se întâmplă. Evident, este vorba despre cei care, înainte de concert, sperau ca Lukather să cânte şi Toto. Deşi era de ajuns să arunce o privire pe pagina sa de Internet pentru a vedea că muzicianul a spus din start că nu va face acest lucru. Mie îmi place la nebunie ce aud. Mai ales că a început “How Many Zeros”, una dintre cele mai interesante piese de pe “Ever Changing Times”. Încerc să compar vocalurile: pe album, backingul este asigurat de Bill Champlin (de la Chicago); în concert, atât Weingart, cât şi del Puerto se bagă la microfon pentru a susţine eforturile vocale ale lui Luke. Excelent chemistry!
Ce văd eu? Văd un muzician care îşi trăieşte a doua tinereţe. Credeţi-mă că îmi este foarte greu să accept că Toto nu mai există şi îmi e la fel de greu să iau la cunoştinţă că Luke nu vrea să cânte nicio piesă din repertoriul trupei. Dar înţeleg. Înţeleg că nu vrea să trăiască de pe urma formaţiei, ci vrea să se consacre ca şi artist de sine stătător. Atitudine demnă de laudă, mai ales în contextul în care Toto a fost, în SUA, una dintre cele mai hulite grupuri rock, în timp ce, paradoxal, componenţii lui erau priviţi ca nişte semi-zei în breaslă. Iată că după 31 de ani de la apariţia primului album Toto, Lukather (singurul membru care a fost acolo până la sfârşit) se impune din nou. Doar cu muzica lui!
Iar concertul de la Budapesta te lasă mască! Ştiu că e foarte greu să simţi un astfel de eveniment dacă nu ai fost acolo, dar încerc să descriu cât mai acurat (şi, recunosc, subiectiv) cele întâmplate. Steve Lukather este şi un tip sentimental. Nu uită niciodată de prietenul său Jeff Porcaro, trecut la cele veşnice în august 1992. Îi dedică şi de această dată “Song For Jeff” (de pe albumul “Candyman”) şi scoate lacrimi din chitara care, vorba lui George Harrison “gently weeps”. Menţionez că pentru concertul lui Luke am îmbrăcat un tricou făcut special în memoria lui Jeff şi am încercat din răsputeri să îl fac cât mai vizibil pentru Steve, în momentele în care se apropia de marginea scenei.
Lucru care nu a fost în zadar, dar despre asta vă povestesc puţin mai în colo…

*(re)citiţi şi părţile 1 şi 2 ale poveştii!
Mulţumesc pentru interes şi pentru răbdarea voastră!