Joi, 5 noiembrie, la sediul Direcţiei Apelor Crişuri a avut loc întâlnirea Grupului de Lucru pentru implementarea Directivei privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole (91/676/CEE).
Potrivit Raportului realizat către Comisia Europeană, cu privire la modul de implementare a Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, au fost identificate zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi, adică acele suprafeţe de teren agricol de pe teritoriul ţării prin care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau care sunt expuse poluării cu nitraţi din surse agricole, surse care contribuie la poluarea apelor. La nivelul anilor 2004-2007, zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi reprezentau perimetrele a 251 de localităţi din 34 de judeţe şi 10 bazine hidrografice, ceea ce înseamna o suprafaţă de 1.217.147 ha (circa 8,20% din totalul suprafeţei terenurilor agricole). Rezultatele obţinute în perioada 2004-2007, precum şi necesitatea redelimitării zonelor vulnerabile (care se realizează odată la patru ani) au impus extinderea suprafaţelor zonelor declarate ca vulnerabile, incluzând şi zonele potenţial vulnerabile, de la 8,20% la 58 %, din suprafaţa ţării. Astfel, la nivel naţional, s-au identificat un număr de 1963 localităţi, reprezentând 137.565 km² (circa 58 % din suprafaţa ţării).
„Pentru implementarea Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (azotaţi) proveniţi din surse agricole, Directia Apelor Crisuri are ca atribuţii monitorizarea calităţii apelor subterane şi de suprafaţă pentru identificarea şi cadastrarea apelor afectate de poluarea cu nitraţi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluări, în scopul stabilirii şi/sau revizuirii zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. În acest sens, se realizează supravegherea concentraţiilor de nitraţi din apele de suprafaţă şi subterane în secţiunile/forajele de control şi verificarea stării de eutrofizare a apelor (ape dulci şi ape costiere). Concentraţia limită de nitraţi în apă este 50 mg/l, având în vedere standardele în vigoare.” A declarat directorul D.A. Crisuri dr. ing. Dorel Dume.
Ultimul Raport către Comisia Europeană are la bază analizele efectuate de Administraţia Naţională „Apele Române” pentru un număr de 1301 secţiuni pentru apele de suprafaţă şi pentru un număr de 1373 puncte de monitorizare în cazul apelor subterane, în perioada 2004 – 2007.
În prezent, „Codul de bună practică agricolă” vizează reducerea poluării cu nitraţi şi se aplică în zonele vulnerabile. Potrivit acestui Cod, se ţine cont de condiţiile dominante în diferite regiuni ale ţării, cum ar fi, de exemplu, respectarea perioadelor în timpul cărora împrăştierea fertilizanţilor este necorespunzătoare, condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe soluri foarte abrupte, condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe solurile moi, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă, condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor în apropierea cursurilor de apă; menţinerea unei cantităţi minime de strat vegetal în cursul perioadelor (ploioase) destinate absorbţiei azotului din sol care, în lipsa unui astfel de strat vegetal, ar provoca o poluare a apelor cu nitraţi.
Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi proveniţi din activităţi agricole, din spaţiul hidrografic Crişuri. Potrivit cerinţelor Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, este în curs de finalizare Ordinul privind aprobarea programelor de acţiune ce cuprind măsuri care se vor implementa în zonele vulnerabile în următorii patru de ani. Pe lângă activităţile agricole, o contribuţie importantă la poluarea cu azotaţi şi nutrienţi, în general, o au şi aglomerările umane care nu sunt conforme din punct de vedere al sistemelor de colectare (canalizare) şi al staţiilor de epurare (lipsa acestora, lipsa unor trepte de epurare, funcţionarea defectuoasă etc.).
Chiar dacă în timp s-a constatat o tendinţă de scădere a influenţei surselor de poluare asupra acviferelor freatice, datorită reducerii semnificative în ultimii ani a volumului producţiei industriale şi al producţiei agro- zootehnice, dar şi prin punerea în practică a măsurilor de epurare a apelor uzate, totuşi calitatea apelor subterane a rămas încă necorespunzătoare datorită ritmului lent de autoepurare a acestora. Din evaluările globale cele mai recente, formele cele mai intense de depreciere multiplă se menţin la nivelul calităţii apelor subterane din anumite zone, în special în zonele rurale, unde, din cauza lipsei unui minim de dotări cu instalaţii edilitare, deşeurile lichide ajung în subteran, atât în mod direct (prin intermediul latrinelor ne-impermeabilizate, a şanţurilor şi rigolelor, etc.), cât şi indirect, prin infiltrare lentă (de la depozitele de gunoi de grajd, gropi de deşeuri menajere improvizate, etc.).
Administraţia Naţională „Apele Române” atrage atenţia tuturor factorilor responsabili că este necesar un management riguros al deşeurilor şi construirea, extinderea sau modernizarea staţiilor de epurare a apelor uzate, întrucât poluarea acviferului freatic cu precădere este un fenomen aproape ireversibil şi are consecinţe grave asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apa potabilă. Depoluarea surselor de apă din pânza freatică este extrem de anevoioasă daca nu chiar imposibilă. DAC transmite că la şedinţa Grupului de Lucru, din 44 de instituţii invitate din tot Bazinul Hidrografic Crişuri, au luat parte 28 de instituţii.
*foto: DAC