Am un prieten drag care îmi spune mereu, când vine vorba, că „politicienii sunt o rasă aparte”. Şi, credeţi-mă, nu o zice în sensul bun al cuvântului! N-am fost niciodată, nu sunt şi nu văd şanse să devin membru de partid. De niciun partid. Probabil acesta este motivul pentru care nu am să înţeleg niciodată modul în care funcţionează mintea / gândirea unui politician. De fapt, a unui politician vânător de funcţii. De ce, atunci când e de bine (şi doar atunci!), acest exemplar face eforturi supranaturale pentru a ieşi în public, pentru a apărea în presă, pentru a face poze, iar când treaba se-mpute se dă strigarea pentru ascundere în păpuşoi?
Evident că nu e ceva plăcut să fii în prim plan şi atunci când ceva nu merge bine, însă ar trebui să îţi asumi, nu-i aşa? Mai ales dacă nu din cauza ta s-a stricat treaba. Şi ca să nu las prea mult loc ambiguităţii, concretizez: preşedintele Pasztor Sandor de la Consiliul Judeţean Bihor şi-a arătat „bărbăţia” în aceste zile. În momentul în care scriu aceste rânduri, au trecut 4 zile bune de când s-a aflat usturătoarea veste cum că Ryanair ne va spune „Viszlat!” din toamna aceasta. De 4 zile bune, şeful CJ, de altfel cel mai vocal promotor al curselor aeriene low-cost şi cel mai acerb autolăudător în materie de demersuri privind dezvoltarea aerogării orădene, tace cu privire la acest subiect. Ba, să nu mint: cu chiu, cu vai, Pasztor le-a date ceva reacţii unor colegi de-ai mei din presă. Ceva tipic pentru un politruc, cică, luat prin surprindere de o asemenea decizie grea a principalului pilon pe care se bazează activitatea „externă” a Aeroportului Internaţional Oradea. Că nu ştia, că merge în Irlanda pentru a discuta cu şefii companiei, că lucrurile nu vor rămâne aşa etc. Bla, bla, bla!
Habar n-am cine-l povăţuieşte astfel, dar cred că e o greşeală. Preşedintele CJ ar fi trebuit demult să dicteze un comunicat de presă de 3 rânduri, oficial şi cu antetul instituţiei, în care să le spună bihorenilor care e situaţia. Cu bărbăţie. Nu să lase totul să curgă de la sine, în speranţa că unii din presă nu-l vor taxa deloc şi că ceilalţi se vor sătura de subiect în 2 – 3 zile. E un subiect de care nu te poţi sătura. E o temă care a fost mereu ţinută la cald, sub o formă sau alta, iar sprijinul presei orădene a fost mereu solicitat. Mai ţineţi minte, dle Pasztor, când tăiaţi torturi, deschideaţi sticle de şampanie, duceaţi ouă de Paşte pe pistă, coordonaţi dansatorii populari, vă „fotaţi” (vorba lui Ovi D. Pop…) în toate poziţiile şi locurile posibile cu tăbliţele Ryanair şi păreaţi un umil subordonat al dlui Denis Barabas. Cel care are deja răni pe ambele buci din cauza pupăturilor primite de la dumneavoastră şi de la comandantul Gheorghe Pasc?
De la acesta din urmă nu am nici (pen)umbră de pretenţie la transparenţă, deşi are acolo angajaţi oameni de PR o grămadă. Şi cu toate că, bunul simţ (dar unde nu este, nici Dumnezeu nu cere!) ar fi trebuit să-i dicteze şi acestuia că ar fi corectă o informare generală a mass media orădene privind situaţia cu Ryanair. Că nu pot să uit zecile de mail-uri şi alte tipuri de invitaţii la tot felul de evenimente legate de noile curse externe low-cost. Adică publicitate gratuită cu ghiotura. Însă, când ar fi ceva de dat înapoi – şi aici mă refer la tranparenţă din proprie iniţiativă, nu la altceva! – tăcere. Urlătoare.
Cu gândul la ceea ce se întâmplă, totuşi, recunosc că e posibil ca ambii menţionaţi mai sus să nu fi ştiut de ce urmează să facă Ryanair. Dar chiar şi aşa, pentru că nu e vorba despre schimbarea culorii de pe etichetele care se lipesc pe bagaje, ci despre dispariţia efectivă a mai multe curse aeriene de pe Aeroportul Oradea, mi se pare că ceva pute aici. Şi dacă preşedintele CJ şi comandantul aerogării nu au fost informaţi despre intenţiile companiei irlandeze, poate nu e deplasat să cred că niciunul dintre ei nu e considerat destul de mare (sau tare) pentru a fi tratat cu atâta respect încât să i se facă o asemenea dezvăluire. Iar asta, în opinia mea, nu înseamnă decât un singur lucru (valabil pentru amândoi): nici Pasztor Sandor şi nici Gheorghe Pasc nu au ce căuta în funcţiile pe care le ocupă acum!
Între 17 şi 20 mai, fanii de jazz pot merge la Sibiu. De data asta, pentru a 48-a ediţie a celebrului Festival de Jazz. Timp de patru seri consecutive, artiști din 13 țări vor încânta publicul cu muzica lor. Joi, 17 mai, vor urca pe scenă: Vali Boghean Band (Moldova), Jan Galega Bronnimann Trio (Elveția, Israel, Senegal), Vein Trio & Rick Margiza (Elveția, SUA) și Luca Ciarla Quartet (Italia). Vineri, 18 mai, îi va aduce în fața publicului pe Sorin Zlat Quartet (România), Alex Mercado (Mexic), Esteban Freytes Quintet (Argentina), Pol Belardi’s Force (Luxembourg) și Street Jazz – Befunkbop (Spania). Sâmbătă, 19 mai, în Piața Mare vor evolua JazzyBit (România), Arcus Trio (România), Balázs Balogh Quintet (Ungaria), noJazz (Franța) și Street Jazz – Befunkbop (Spania). Ultima seară (20 mai) a evenimentului cultural va însemna recitaluri NES (Spania, Franța) și Jean-Marie Machado Duo (Franța). Organizatorii anunţă că spectacolele muzicale din cadrul Sibiu Jazz Festival vor începe la ora 19, iar intrarea va fi liberă.
Blogul lui Andrei Şandor 