Un artist emerit a cântat la Posticum. Interesează? Ar trebui!

Șirul de 10 concerte jazz dedicate Terrei, organizate la Centrul Posticum de pe str. Teiului, au ajuns la jumătate. Sâmbătă (25 martie) „familia” iubitorilor de jazz de la Oradea a avut parte de o dublă surpriză: recitalul în sine și trupa extinsă. Pentru că liderul grupului, artistul emerit Dresch Mihaly a venit cu un cvintet și nu cu obișnuitul său cvartet.

Muzicianul impune respect chiar și fără să înceapă să cânte. Ajunge să îl vezi cum se comportă: limbajul trupului trădează un om simplu, deschis, decent și foarte iubitor de ceea ce face. Și încă ceva: spre deosebire de mulți șefi de orchestră, Dresch (mi-)a părut mult mai atent la colegii săi de trupă, prezentându-i de mai multe ori în timpul concertului și oferindu-le spațiu pentru desfășurare și ca soliști. Evident, în măsura posibilităților lăsate de compozițiile prestate la Oradea.

Omul gândește la fel de simplu (dar sănătos!) atunci când, conform obiceiului de la Posticum, este rugat să își spună gândurile referitoare la Pământ. Artistul din Ungaria leagă, în mod natural, subiectul de viață, de modul în care ar trebui să o trăim astfel încât să nu avem regrete, dar fără să sărim calul. Adică și cu gândul la cei care vin după noi. Și, foarte important, în opinia lu Dresch Mihaly este să facem în viață ceea ce ne place, cu maximă dăruire, dar și să acceptăm trinitatea Pământ – cer – Dumnezeu.

Mare maestru al instrumentelor de suflat din jazz și din muzica populară maghiară, Dresch a venit la Oradea cu 4 acompaniatori: Bognár András (contrabas), Csoóri Sándor jr (vioară și ceva combinație între mandolină, balalaikă și bouzouki), Szabó Dániel (țambal) și Brasnyo Antal (violă). Cel din urmă nu era, inițial, pe lista de „pasageri” pentru concertul de aseară, dar schimbarea de ultimă oră a fost foarte binevenită. Un veteran al scenei din Ungaria (și nu numai), Brasnyo a devenit iubit și de fanii de jazz mai ales în urma unor colaborări cu celebrul Lajko Felix.

Muzica? Sincer, nu a fost concertul la care să aibă vreun rost să îți notezi titlurile melodiilor. Adevărul e că, în mare parte, nici nu îți dădeai seama când se încheie o piesă și când începe următoarea. Compoziții proprii, în proporție de 90% de inspirație folclorică din țara vecină, au răsunat timp de peste 90 de minute. Dresch și colegii săi de trupă ne-au trecut printr-un repertoriu în care proporția jazz – folk (unguresc) a fost cam de 40% – 60%. Liderul formației și-a etalat arsenalul de fluiere, clarinet și, desigur saxofon. Și, cu tot respectul pentru toate trupele care au cântat până acum la Oradea folosind și acest instrument, aș remarca faptul că saxul lui Dresch Mihaly a sunat cel mai adevărat. Adică cel mai conform cu ceea ce s-ar cere în cele mai renumite cluburi de gen din lume.

Setlistul ales pentru Oradea i-a dus pe spectatori cu gândul de la plimbări prin pustă, la deplasări cu barca în zone cu stufăriș și la seri toride de vară terminate cu o masă copioasă la o „csarda” specifică. Combinația de instrumente tradiționale și, pe alocuri, vocea unui Dresch Mihaly complet scufundat în muzica interpretată au generat, chit că sună a șablon, o atmosferă fantastică ce nu poate fi redată în cuvinte. Ar fi trebuit să fiți acolo. Poate data viitoare.

Concertele de la Posticum, centrate pe importanța prezervării Pământului, vor continua în 8 aprilie cu apariția scenică a Trio Squelini și a Dittei Rohman. Reamintesc că vor mai cânta următorii: Grencso Istvan Duo (16 aprilie), Des Andras Trio (29 aprilie), Mizsei Zoltan și invitați săi (13 mai) și Papa Jazz (21 mai).

*
Galeria foto aferentă concertului o găsiți pe WWW.BIHORSTIRI.RO.