Când și palmele fac muzică: Jazz de mare finețe, cu Des Andras Trio, la Centrul Posticum

Foarte frumos. Așa aș caracteriza, dacă aș avea voie să folosesc doar două cuvinte, spectacolul muzical dat sâmbătă (29 aprilie) de muzicienii maghiari care alcătuiesc Des Andras Trio. A fost antepenultimul act al seriei de 10 concerte dedicate Pământului, împerecherea de aseară fiind perfectă. Subiectul propus de organizatorii de la Posticum s-a mulat perfect pe albumul proaspăt al formației din Ungaria. el se cheamă „Gardening” și tocmai ce fusese scos pe piață…

*
Articolul integral, o galerie foto și o filmare de la concert pot fi găsite pe BIHORSTIRI.RO.

Jazz, filozofie, Hendrix, soarta artei în general. Concert special cu duoul Grencso / Dukay la Posticum

…Cei câțiva spectatori care au acceptat să mai rămână la o șuetă au avut șansa de a cunoaște ceva mai bine protagoniștii serii de 16 aprilie. Grencso și Dukay au dovedit deschidere maximă privind mai multe teme de discuție. Au mărturisit, spre exemplu, că evoluează în această formulă de aproximativ un an și jumătate și au detaliat la solicitarea subsemnatului modul în care își clădesc spectacolul. Așa cum bănuiam, nu este nimic stabilit în prealabil. Și același stil e abordat și când duoul devine cvartet, toți cei implicați trebuind să aibă aceleași calități instrumentale pentru a putea face față cerințelor.

În mod aproape incredibil, după specialul concert jazz, la Posticum s-a vorbit cu mare plăcere despre Bach, Haydn, Michel Petrucciani, condiția artelor, Cioran, Eliade, Ionescu, Filarmonica de Stat orădeană și altele…

*
Întregul articol și o galerie foto de la evenimentul de la Posticum pot fi găsite pe www.bihorstiri.ro.

Iz de „jazz medieval” la Posticum: Trio Squelini

Dacă în Evul Mediu şi în perioada marilor imperii europene ar fi existat jazz-ul, foarte probabil acest stil ar fi sunat precum muzica celor de la Trio Squelini. Cei trei instrumentişti din Ungaria au venit la Oradea în cadrul Jazz 10, un şir de evenimente muzicale dedicate Pământului, în organizarea Centrului Posticum de pe str. Teiului. Sâmbăta trecută (8 aprilie), alături de Szoke Szabolcs, Szalai Peter şi Vaczi Daniel, în faţa câtorva zeci de iubitori ai sonorităţilor deosebite a apărut şi violoncelista Ditta Rohmann, cea care a reuşit să dea o coloratură specială în plus interesantei muzici a celor de la Trio Squelini.

Afişând o colecţie frumoasă de instrumente tradiţionale (şi, unele, ciudate), artiştii din Ungaria au venit cu o lume muzicală care m-a făcut să mă gândesc la fastuasele banchete de la curţile regilor medievali. Şi cred că s-ar fi putut bucura de o asemenea muzică şi oricare familie imperială a Europei din urmă cu 150 – 200 de ani. Ba chiar un Trio Squelini al acelor vremuri ar fi putut face turnee pe la cetăţile de scaun, domniţele şi domnii având ocazia să-şi cultive eventuala pasiune pentru muzică. Mai ales că cei trei membri ai trioului crează o atmosferă de vis cu ajutorul instrumentelor exotice pe care le mânuiesc. De fapt, principalii vrăjitori aunt Szoke şi Szalai, cei doi dovedind virtuozitate la „drăcovenii” precum gădulca (un fel de liră mai modernă, de origine bulgărească), kalimba, aquaphone-ul sau alte instrumente de percuţie ce par scoase dintr-un atelier de tâmplărie. Szalai Peter este, de altfel, un împătimit al artei indiene, specialist în tabla şi mare admirator al regretatului Ravi Shankar, lucru care a şi fost evocat, dar care a putut fi şi auzit prin intermediul anumitor pasaje muzicale interpretate.

Ce a fost la Trio Squelini? O combinaţie foarte interesantă de etno, jazz, world music şi, pe alocuri, clasic. Totul culminând cu o pretenţioasă compoziţie – „Kontrapunkt” – creată pentru o piesă de Samuel Beckett. A fost din nou o experienţă muzicală greu descriptibilă cu cuvinte.
Următoarea doză de jazz va fi administrată în duminica pascală de 16 aprilie. Invitaţii celor de la Posticum vor fi Grencso Istvan (saxofon) şi colegul său Dukay Barnabas (pian).

*
Fotografii de la concert pot fi văzute pe contul meu de Facebook.

Lui Mircea Baniciu îi e „frică” de Nicu Covaci!

Cum, oare, şi-ar fi putut închipui cineva că Mircea Baniciu vine la Oradea pentru o cântare şi nu „bagă” ceva de la Phoenix? Cum, oare, şi-ar fi putut închipui Mircea Baniciu că fanii nu vor dori să-l filmeze în timp ce cântăm, să zicem, „Andrii Popa”? Dar cum, oare, şi-ar închipui Nicu Covaci că Baniciu renunţă să mai presteze ceva Phoenix în concertele sale? Ce nebunie de situaţie!

Relaţia mai mult decât zbuciumată dintre artist şi liderul maxim al formaţiei Phoenix a ieşit la iveală din nou: în timpul recitalului de duminică, de la Bistro Blues Cafe, Baniciu a cerut pur şi simplu să…

*
Continuarea și o galerie foto de la concertul de la Oradea le puteți găsi pe www.bihorstiri.ro.

Jazz-rock foarte european, cu aromă balcanică, în Urban Place: Open Source Trio

Unu-i „bulgăresc”, altu-i „grecesc”, celălat „nemțesc”. Open Source Trio au cântat în Urban Place și au lăsat mască puținii spectatori care s-au adunat să- asculte. Poate că ziua de joi nu a fost cea mai bună pentru organizarea concertului jazz-rock/fusion, însă, uneori, se pare că indiferent de ziua din săptămână, sunt anumite evenimente culturale care nicicum nu atrag populația. Populația care, de regulă, se plânge că în Oradea nu se întâmplă mare lucru pe linie muzicală.

Germanul Juri Schewe este cel „vinovat” de existența formației. Toboșarul locuiește la Timișoara de vreo doi ani de zile și s-a obișnuit pe la noi. Ba chiar a învățat și românește, un pic. Cât să poată să le vorbească spectatorilor despre Open Source Trio, despre albumele lor și despre melodiile pe care le interpretează în concerte. Alături de el, pe scenă s-au aflat claviaturistul bulgar Momchil Atansoff, un pianist desăvârșit, respectiv basistul grec Nikos Kalavrytinos.

Muzica prestată e numai bună pentru ca artiștii să facă febră musculară: fie la laba piciorului și încheieturile mâinilor (în cazul lui Schewe), fie la degete (ceilalți doi membri ai formației). Compoziții proprii foarte generoase ca durată și virtuozitate instrumentală, cu influențe folclorice din zona Balcanilor, dar și de inspirație jazz/fusion clasic au umplut seara de joi, piesele fiid extrase de pe cele două albume de până acum ale Open Source Trio: „Mirage” și „Altitude”.

Trupa tocmai încheie un nou turneu în Europa de Est și lucrează deja la al treilea opus de studio, fragmente din materialul ce urmează să fie imprimat fiind redate și la Oradea. E o trupă de care se va mai auzi, în mod cert. Dacă vin undeva aproape de voi, nu-i ratați!

Câteva imagini de la concertul de la Urban Place veți găsi pe contul meu de Facebook.