În istoria Zidului, au fost consemnate în jur de 5.000 de evadări reuşite. Numărul celor care au murit în timp ce încercau să fugă în Berlinul de Vest şi al celor care au pierit din cauza existenţei Zidului a fost mereu subiect de controverse. Cea mai vocală persoană în declaraţii este Alexandra Hildebrandt, directoare a Muzeului “Checkpoint Charlie” şi văduvă a fondatorului muzeului. Aceasta estimează că ar fi vorba despre mult peste 200 de persoane. În acelaşi timp, un studiu aflat în derulare la Centrul pentru Cercetare Istorică Contemporană din Potsdam a confirmat 136 de morţi. Înainte, cifrele oficiale vorbeau despre 98 de ucişi în timp ce încercau să plece din Berlinul de Est.
Guvernul est-german a ordonat paznicilor de pe zid să tragă în defectori, deşi aceste ordine nu sunt aceleaşi cu cele care porunceau santinelelor să îi ucidă pe “fugari”, ordine criminale pe care oficialii Republicii Democrate a Germaniei le negau. Conform unui ordin descoperit mai târziu, în octombrie 1973, a fost emis un ordin prin care paznicilor de la Zid li se spunea că cei care încearcă să fugă sunt criminali şi, prin urmare, trebuie ucişi: “Nu ezitaţi să folosiţi armele de foc din dotare nici în cazul în care graniţa este forţată în compania unor femei şi copii, tactică des folosită de trădători”, ar fi fost menţionat în Ordinul de tragere.
Primele încercări reuşite de evadare aveau în centru oameni care săreau peste sârma ghimpată iniţială sau care săreau din ferestrele apartamentelor peste linia de demarcaţie. Astfel de acţiuni au încetat în momentul în care Zidul a fost fortificat. Pentru a rezolva aceste tentative simple, autorităţile din Germania socialistă nu au mai permis ocuparea apartamentelor situate în apropierea zidului. De asemenea, a urmat ca fiecare clădire din vecinătatea graniţei cu Berlinul de Vest să aibă geamurile zidite.
În 15 august 1961, Conrad Schumann a fost prima santinelă est-germană care a evadat în sectorul francez al Berlinului de Vest, sărind peste sârma ghimpată. Scena a şi fost surprinsă, după cum se vede în fotografia ataşată acestui post.
Va urma…
*foto: Peter Leibing






În Zidul din Berlin au existat 8 puncte de trecere care făceau legătura între Berlinul de Est şi Berlinul de Vest. Prin aceste puncte, persoane din Berlinul de Vest, cei din Republica Federală a Germaniei, alţi cetăţeni din ţările occidentale şi persoanlul NATO puteau accede în Berlinul de Est. De asemenea, tot prin cele 8 puncte, cetăţenii Republicii Democrate a Germaniei şi cei din alte ţări socialiste puteau intra în Berlinul de Vest, dacă aveau documentele necesare.
Zidul din Berlin a avut o lungime de peste 140 km.
Se vorbeşte într-una despre cei 20 de ani care se vor fi scurs de la Revoluţia română din decembrie 1989. Însă, nu ştiu dacă această aniversare ar mai putea avea loc dacă, înainte de evenimentele de la Timişoara şi Bucureşti, nu ar fi fost şi altceva. Acel semnal care a declanşat reacţia în lanţ a căderilor sistemelor comuniste din ţările din Europa centrală şi de est. Da, mă refer la căderea Zidului din Berlin.
Din câte reiese de pe portalul Parlamentului European, această mega-instituţie nu a închis temporar din cauza alegerilor prezidenţiale din România. Adică are activităţi programate şi în această lună de campanie electorală. Adică şedinţe, comisii etc.
Dacă toate manifestările electorale din România ar decurge aşa, ne-am putea numi ţară civilizată. Sper, totuşi, spre binele candidatului Crin Antonescu, că liberalii orădeni vor mobiliza mai mulţi votanţi pentru data de 22 noiembrie, decât pentru concertul Holograf de sâmbătă, 7 noiembrie.
Chiar şi copilaşii aduşi de părinţi s-au putut bâţâi pe ritmurile impuse de Holograf. Din punct de vedere interpretare, muzicienii grupului s-au achitat cu brio de sarcinile care le-au revenit. Nemulţumirile unor fani veterani au fost de natură să regrete un prea accentuat stil comercial al trupei care, la începuturi, promova rock-ul adevărat, sănătos. Pentru aceştia, conform uzanţelor din ultimii ani, bisul Holograf a însemnat (din nou!) celebra piesă “Banii vorbesc”, permanent actuală.
Conform unui comunicat al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Bihor, începand cu data de 2 noiembrie, noua conducere a Direcţiei va fi asigurată de : dr.ing. Nicolae Hodişan – director coordonator, ec. Adriana Stanciu – director coordonator adjunct – domeniul economic, ing. Virgil Itu – director coordonator adjunct – domeniul fitosanitar, ing. Adrian Gheorghe Feher – director coordonator adjunct – domeniul implementare, respectiv ing. Ioan Istoc – director coordonator adjunct – domeniul dezvoltare rurală.
OTL informează că a sosit la Oradea primul lot format dintr-un număr de 7 autobuze Volvo Alfa Localo. Acestea au fost contractate de Regia Autonomă Oradea Transport Local, care menţionează că maşinile vor intra în circuit imediat după încheierea procedurilor de recepţie. Teoretic, acest lucru se va întâmpla într-un timp scurt. În total, orădenii vor avea la dispoziţie 34 de autobuze noi, pentru care va fi plătită suma de 3,4 milioane euro. Banii provin dintr-un credit luat de Regie încă de acum doi ani. Data limită până la care firma ungară Alfa Busz (cu care s-a semnat contractul) va trebui să trimită la Oradea noile achiziţii este 31 decembrie 2009.
Vineri, 6 noiembrie, Ilie Bolojan a avut a treia întâlnire din acestă săptămână cu liceenii orădeni. Potrivit Biroului de Presă al Municipalităţii, primarul a vizitat Colegiul Economic “Partenie Cosma” şi a purtat discuţii cu elevii, cărora le-a transmis mesajul campaniei iniţiate de administraţia locală pentru menţinerea curăţeniei. După cum se ştie, campania îşi doreşte să informeze cetăţenii cu privire la necesitatea de a avea un oraş curat şi cu privire la costurile pe care le implică menţinerea salubrităţii.
Este important să avem grijă de mobilierul urban existent, pentru că dacă înmulţim suma necesară pentru înlocuirea unui coş de gunoi, care este de aproximativ 150 lei cu numărul coşurilor distruse într-un an, rezultă suma de 60.000 de lei, sumă cu care municipalitatea ar putea realiza şi alte obiective importante pentru oraş” – cele afirmate de primarul Ilie Bolojan (foto), în cadrul discuţiilor pe care le-a purtat cu elevii.
În urma unei plângeri a Partidului Naţional Liberal (PNL) filiala judeţeană, Biroul Electoral Judeţean (BEJ) nr. 5 a dispus îndepărtarea de pe panourile electorale amplasate în locurile speciale pentru afişaj electoral din Bihor a afişelor care îl arată pe Traian Băsescu, aferente Referendumului din 22 noiembrie. BEJ consideră că apariţia preşedintelui în exerciţiu pe aceste materiale de publicitate electorală îi crează acestuia un avantaj printr-o promovare dublă (Băsescu fiind şi candidat la alegerile prezidenţiale din aceeaşi zi cu Referendumul). De asemenea, motivaţia BEJ vorbeşte şi despre o discriminare la adresa celorlalţi competitori în cursa pentru Palatul Cotroceni. În acelaşi timp, Biroul Electoral Judeţean susţine că apariţia chipului preşedintelui Traian Băsescu pe panourile legate de Referendum “crează chiar o confuzie pentru alegători, care, conştientizând importanţa mesajului transmis pentru Referendum, ar urma să perceapă că şi la alegerile pentru Preşedintele României răspunsul ‘votat’ ar trebui dat tot pentru dl. Traian Băsescu”. De fapt, BEJ Bihor a admis doar parţial solicitările liberalilor, aceştia cerând ca toate materialele electorale pentru Referendum să fie înlăturate de pe locurile speciale pentru afişaj electoral din judeţ. PNL motivează că pe aceste panouri “nu pot fi amplasate materiale de altă natură, precum cele destinate pentru Referendum”. În schimb, decizia BEJ conţine următoarele precizări: “…locurile speciale, stabilite prin dispoziţia primarului, pentru afişajul electoral al afişelor destinate pentru alegerile prezidenţiale, pot fi folosite şi pentru afişele destinate campaniei pentru Referendumul din data de 22.11.2009″. Astfel, democrat-liberalii din Bihor vor trebui să ia jos afişele de referendum cu chipul lui Traian Băsescu. Este vorba despre cele care conţin formularea “De ce le e frică, nu scapă…”, respectiv “471 – 300″ (referirea la micşorarea numărului de parlamentari români, unul dintre subiectele consultării naţionale).